sculptand viitorul in lutul trecutului


Un creion poate colora iar un om poate visa. De ce n-ar visa un creion daca un om poate colora?luate impreuna un creion poate visa in mana unui om care coloreaza.
Nu stiu inca ce-mi va aduce ziua de maine dar nici nu vreau sa ma gandesc la asta. De ce sa ma ocup de ceva ce nu s-a intamplat inca?
Cand va veni viitorul lui azi si maine va fi ieri voi sti oricum, asa ca am sa spun Maktub! si voi simti ce va fi.
Vor fi mai multe celule moarte in mine dar mai multe conexiuni in creier, voi avea parul mai lung si mai putine zile de trait.
De ce ne gandim atat de mult la viitor cand clipa de fata este tot ce putem vreodata trai oricum?
zidurile sunt absurde! doar piatra de temelie conteaza. Mi-s gandurile incalcite si totusi stiu ce vreau.
Ma complac in stari mici si dragalashe si conspectez ganduri si sentimente alcatuind plase de paianjen in care am sa prind zburatorul. Si apoi voi cauta pamant reavan sa-l sadesc. Samanta exista deja acolo, asteapta doar sa prinda radacini. Si va veni si ziua cand vom sufla amandoi lumina in stelutze inocente.
Si frigul primordial se va topi iar intr-un miracol de inceput de univers. Un univers plin de promisiuni si de sperante. Iar caldura lui va incalzi clipele din in ce in ce mai scurte dar mai complexe ale memoriilor noastre incarcate de amintirea trairilor de azi ce maine vor fi ieri si niciodata acum.
This entry was posted in Uncategorized. Bookmark the permalink.

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s